Ei te cunosc mai mult decât te cunoști pe tine însuți - capitalismul de supraveghere și impactul etic al acestuia

Tabelul de legături

1 Introducere

2 Noul Imperiu al Capitalismului de Supraveghere

3 Publicitate vizată

4 Tehnologia militară și politică

5 Concentrați-vă pe cadrele etice

5.1 Cadrul utilitar

5.2 Cadrul deontologiei

5.3 Comparație directă între utilitarism și deontologie

6 Concluzii, mulțumiri și referințe

Capitalismul de supraveghere este un concept care descrie practica de a colecta și analiza cantități masive de date despre utilizatori în scopul publicității direcționate și al altor forme de monetizare. Fenomenul a devenit din ce în ce mai răspândit în ultimii ani, companii de tehnologie precum Google și Facebook folosind informațiile personale ale utilizatorilor pentru a oferi conținut și reclame personalizate. Un alt exemplu de capitalism de supraveghere este utilizarea tehnologiei militare pentru a colecta și analiza date în scopuri de securitate națională. În acest context, capitalismul de supraveghere implică utilizarea unor tehnologii precum recunoașterea facială și monitorizarea rețelelor sociale pentru a culege informații despre indivizi și grupuri considerate a fi potențiale amenințări la adresa securității naționale. Aceste informații sunt apoi folosite pentru a informa operațiunile militare și luarea deciziilor. Lucrarea de față dorește să analizeze în mod critic fenomenul capitalismului de supraveghere, propus sub două perspective diferite ale cadrului etic. Utilitarismul, o teorie etică consecințială care judecă acțiunile pe baza capacității lor de a aduce cea mai mare cantitate de fericire sau plăcere pentru cel mai mare număr de oameni, și deontologia kantiană, o teorie etică non-consecvențială care subliniază importanța autonomiei individuale, a libertății, și demnitate. Pe de o parte, cadrul utilitarist luminează modul în care Tehnologia Informației (IT) și caracteristicile oferite oferă, la prima vedere, toate percepțiile pozitive majorității oamenilor, fericire, divertisment și plăcere. Pe de altă parte, cadrul deontologiei kantiană se concentrează în principal pe aspectul libertății și liberului arbitru al individului. Acest subiect este legat în special de concesionarea permisiunilor de acces la date în schimbarea serviciilor și de gradul de influență pe care îl poate genera manipularea efectuată de capitalismul de supraveghere.

1 Introducere

Pentru a crește consumerismul, afacerile marilor companii și puterea țărilor, rețelele sociale și partidele politice efectuează o formă de manipulare interioară și intimă care se află în ideea de capitalism de supraveghere. În această lucrare, voi încerca să arăt acest nou fenomen, care poate fi realizat utilizând publicitatea țintită și tehnologia militară, în două cadre etice diferite, perspectiva utilitaristă și cea kantiană. Scopul este de a lumina justificările și implicațiile în funcție de aceste cadre diferite. În special, voi începe prin a defini conceptul de capitalism de supraveghere și modul în care este perceput în zilele noastre. Voi analiza în profunzime câteva dintre cele mai comune situații din lumea reală în care acest fenomen poate fi văzut în acțiune, adică reclamă țintită și manipulare coercitivă atât în regim totalitar, cât și în țările democratice. Voi analiza apoi aceste aspecte în raport cu cadrele etice propuse, pe de o parte „scopul justifică mijloacele”, iar pe de altă parte cadrul datoriei ca nucleu, introducând alte lucrări filosofice ca suport al analizei mele.

Lucrarea este organizată în felul următor. Secțiunea 2 va descrie capitalismul de supraveghere, definindu-i caracteristicile și trăsăturile importante. Secțiunile 3 și 4 vor fi dedicate analizei realizării capitalismului de supraveghere sub formă de publicitate țintită și manipulare a oamenilor în domeniul politic și militar. În special, aceste scenarii reale de analiză au fost alese pentru că sunt foarte reprezentative pentru principalele nevoi din societatea actuală. Pe de o parte, reclama țintă reprezintă un stimulent pentru consumism și posibilitatea realizării cu ușurință a fiecărei dorințe (de exemplu, descoperirea ușoară de noi locuri, ocazii și atuuri). Pe de altă parte, securitatea socială și națională, care este legată atât de politică, cât și de războiul militar, este un subiect la care oamenii sunt foarte sensibili în zilele noastre, din cauza ușurinței incredibile cu care se pot săvârși unele crime în prezent. Secțiunea 5.1 reamintește aceste fenomene, în special cel al reclamei țintă, care este mai mult legată de plăcere și distracție, sub perspectivă utilitară, după ce a descris punctele cheie ale cadrului. Secțiunea 5.2 va avea aceeași abordare ca și secțiunea 5.1, aplicată cadrului de îndatorire propus de Kant și concentrându-se mai mult pe fenomenele legate de sfera politică, întrucât este mai reprezentativă pentru conceptele de responsabilitate și datorie față de oameni și țară. Secțiunea 5.3 va completa analiza, aprofundând studiul ambelor fenomene în cadrul celor două cadre etice. De asemenea, va lumina diferența principală dintre cele două cadre și valorile lor, în timp ce concluziile sunt trase în secțiunea 6.

2 Noul Imperiu al Capitalismului de Supraveghere

Răspândirea largă a Internetului a adus în societatea actuală în care mijlocul major de generare a bogăției pe Internet și prin intermediul platformelor proprietare (sub formă de aplicații) este supravegherea populației. Acest fenomen permite creșterea exponențială a câștigurilor de la companiile digitalizate care dețin monopolul societății. Digitalizarea supravegherii a schimbat radical natura publicității. Acum, implicația sistemului este absența confidențialității efective. Dezvăluirile lui Edward Snowden despre Prism din 2013 de la NSA sunt un exemplu de tipar de împletire strânsă a armatei cu corporațiile gigantice de computer-Internet. Există multe exemple de partajare a datelor parțial cooperantă, parțial forțată din punct de vedere legal, care pot fi găsite în cazul Microsoft, Google, Yahoo, Facebook și alții. Aceste companii au predat datele din zeci de mii de conturi ale persoanelor fizice la fiecare șase luni, atât către NSA, cât și către alte agenții de informații, cu o creștere rapidă a numărului de conturi predate guvernului secret [1]. În practică, conform dezvăluirilor, NSA a obținut acces la date de pe telefoanele mobile provenite de la sute de milioane de americani, precum și de la populații din străinătate, operand prin Boundless Informant, Prism și alte proiecte secrete. Scopul final a fost de a valorifica noile tehnologii militare și de a crea monopoluri globale mai mari pe internet, extinzând în același timp sistemul de schimb militar-digital. În contextul capitalizării, un exemplu de tendință care reprezintă bine structura centralizată a capitalului monopol-finanțare în era supravegherii digitale este dat de practica „securitizării” care reprezintă tot mai mult simultan pentru o lume dominată de elementele identificate în [ 1, 3]. În detaliu:

1. Tranzacționarea instrumentelor financiare derivate

   
   

2. O rețea de supraveghere publică și privată

   
   

3. Militarizarea sistemelor de securitate-control

   
   

4. Îndepărtarea proceselor judiciare de sub controlul civil efectiv

Supravegherea poate fi privită pur și simplu ca o colecție de tehnici care împreună pot constitui subiecte de reglementare (prima interpretare), precum și o atenție intenționată, sistematică și orientată către controlul social (a doua interpretare). În timp ce regimurile totalitare pot îmbrățișa a doua definiție, văzând Supravegherea ca un instrument pentru a-și consolida controlul asupra oamenilor, sistemele capitaliste și democratice pot aprecia Supravegherea mai mult din motive legate de raționalitatea, potențialitățile sale în termeni de bunăstare și bunul simț. În ansamblu, trebuie remarcat oricum că Supravegherea trebuie contextualizată și în implicațiile sale economice și aceasta este mai mult decât o modalitate de control social [2]. Una dintre cele mai mari probleme care sunt legate de capitalismul de supraveghere, așa cum se arată și în fenomenele de bază ale lucrării, adică publicitatea țintă și manipularea coercitivă, este asimetria în

distribuția puterii care este generată de regăsirea datelor unor persoane care nu cunosc acest proces (cunoscută și discutată în urma unor dezvăluiri ale avertizorilor). Ponderea acestei puteri este concentrată în mâinile actorilor care au acces și pot gestiona informațiile care sunt recuperate [3].